ziua cu trei picioare

de dimineaţă îmi întind oasele în formă de femeie cuminte

apoi cu limba despicată în două îmi iau solzii la şlefuit

toc draci pe-o bucată de lemn

storc, scutur şi usuc îngerii din faţa de pernă

mi-aud copiii crescînd

scuip şi frec argint

din ochi reaşez florile în tapet

strîng bucătăria-ntre coapse

apoi mă dau jos

şi pun capacul la muştar



mirosul de pat gol şi periuţă de dinţi lipsă persistă

în

păr, batiste, andrele, pori, ciorapi

în

secundele dintre bigudiuri

în

pleznetul din buze de pahar

în

foşnetul paginii

în

fine



cică între capulets şi montagues

nu se mai poate face chiar nimic

arunc pumnalul

şi mă spăl pe mîini

în mine fîlfiie ceva cu artera ruptă şi zic



Sylvia Plath, închide te rog gazul!

de mîine se anunţă căderi masive în toate zonele